Adeizarea Psihică - maturizarea psihică religioasă, filozofică, psihologică...
by Radu Lucian Alexandru
"1. Sistemul Psihic este caracterizat şi el de un proces de Adeizare specific (procesul de Adepizare), care poate fi înfrânat sau oprit de procese de stagnare sau regresie psihică (StaP-are/ RegPsi-e) şi care se manifestă în principal pe două nivele:
1.1- nivelul informaţional
1.2- şi nivelul cognitiv.
2. Putem vorbi deci (evident tot în mod strict didactic) de existenţa a două subsisteme (subsistemul informaţional şi subsistemul cognitiv), ce caracterizează pe ansamblu sistemul psihic şi respectiv fiecare din cele cinci subsisteme ale lui (sistemul emoţional – perceptiv – comunicativ, sistemul mentalului concret, sistemul mentalului existenţial – filosofic, sistemul mentalului intuitiv şi sistemul mentalului volitiv).
3. Percepţiile, emoţiile, gândurile, cuvintele etc. sunt elemente ale sistemului psihic şi formează împreună partea lui informaţională, iar legăturile dintre percepţii, gânduri, cuvinte etc. (anume raţionamentele, cogniţiile) formează partea lui cognitivă.
4. În cadrul procesului de Adepizare (de armonizare/ dezvoltare psihică - ADeP-izare) avem deci:
4.1- un proces de Dapinferare (de dezvoltare/ armonizare psihică informaţională - DAPI/ DAPInf-erare) prin care se adună cât mai multe informaţii (percepţii, raţionamente) despre aspectele cu care intrăm în contact;
4.2– şi un proces de Dapcognare (de dezvoltare/ armonizare psihică cognitivă - DAPC/ DAPCog-nare) prin care informaţiile adunate sunt organizate în mod eficient, sunt coordonate şi armonizate între ele, astfel încât legăturile care se realizează între informaţiile existente (raţionamente, cogniţii), când se manifestă, să permită o armonizare superioară a sistemului fiinţei umane.
5. Observaţie: despărţirea în sistem informaţional, respectiv sistem cognitiv este după cum am mai precizat doar una cu scop didactic şi nu e o despărţire strictă.
6. Ca informaţii primite în sistemul psihic sunt evident considerate şi diferite raţionamente, cogniţii, judecăţi etc.
6.1– precizăm doar că procesul prin care conştientul analizează, ordonează şi susţine aceste raţionamente sau altele noi, procesul prin care aceste raţionamente (percepţii, judecăţi etc.) sunt ordonate şi capătă o coerenţă şi o eficienţă superioară îl considerăm ca fiind proces de Dapcognare (de dezvoltare/ armonizare psihică cognitivă).
7. Deci, la nivel informaţional percepţiile, gândurile, raţionamentele sunt cele care cresc cantitativ prin dezvoltare/ armonizare informaţională, iar la nivel cognitiv înregistrăm o creştere calitativă, o organizare mai coerentă, mai eficientă şi mai utilă a acestor informaţii (raţionamente), astfel încât armonia sistemului fiinţei umane să poată fi menţinută mai uşor.
8. Această creştere calitativă poate să presupună pe lângă reorganizarea informaţiilor existente şi o creştere sau o micşorare cantitativă, după caz, a lor.
9. Dacă prin procesul de Dapinferare acumulăm cantitativ informaţii tot mai multe legate direct sau indirect de aspectele cu care intrăm în contact (şi astfel cu care trebuie să ne armonizăm),
9.1 prin procesul de Dapcognare realizăm un proces calitativ prin care selectăm (organizăm) aceste informaţii după diferite criterii, le verificăm corectitudinea, căutăm să stabilim legături coerente şi necontradictorii cu celelalte informaţii pe care le avem despre realitate şi stabilim care dintre aceste informaţii sunt necesare şi suficiente pentru realizarea unei armonizări optime cu aspectul cercetat.
10. Procesul de Dapinferare presupune deci acumularea de informaţii în legătură cu diferitele aspecte ale realităţilor cu care intrăm în contact (sociale, economice, politice, religioase, psihologice, filosofice, ştiinţifice, artistice etc.), pentru a putea să ne adaptăm optim acestor realităţi şi astfel să ne putem păstra armonia proprie la contactul cu ele.
11. În cadrul procesului de Dapinferare identificăm trei stadii:
11.1- copilăria informaţională, stadiu în care avem date destul de puţine în legătură cu diversele aspecte ale realităţii, iar această lipsă de informaţii ne împiedică să cunoaştem aceste aspecte - şi astfel nu putem să ne armonizăm în mod optim cu ele.
11.1.1 Pentru depăşirea acestui nivel se impune un proces susţinut de asimilare de informaţii, din cât mai multe surse de încredere, despre realităţile contactate.
11.2- adolescenţa informaţională, stadiu în care faţă de cel precedent cantitatea de informaţii a crescut simţitor, fără însă a fi suficientă pentru a ne face o părere cât de cât conturată asupra a ceea ce studiem.
11.2.1 Dacă în stadiul copilăriei informaţionale folosim în general informaţii bazate în special pe mărturiilor altora, în „adolescenţă” începem să studiem, să adună informaţii despre fenomenele cercetate, preponderent prin observaţie personală directă.
11.3- maturitatea informaţională, (MI) în care cantitatea de informaţii este suficient de consistentă şi de cuprinzătoare pentru a putea înţelege pe baza ei aspectele cercetate şi astfel a ne putea adapta optim lor.
***
12. Desigur că informaţia adunată trebuie, cum am mai precizat, să sufere şi o transformare calitativă – să fie organizată şi sistematizată coerent şi necontradictoriu prin procesul de Dapcognare (de dezvoltare/ armonizare psihică cognitivă).
13. Aceste două procese (cel de Dapinferare şi cel de Dapcognare) merg mână în mână: degeaba atingem maturitatea informaţională într-un domeniu (în legătură cu un aspect al realităţii cum ar putea fi de exemplu religia, filosofia, politica, economia etc.), dacă simultan nu realizăm şi o maturitate cognitivă în acel domeniu.
14. Putem avea toate informaţiile necesare pentru a înţelege un aspect al realităţii, dar dacă nu ştim să le organizăm coerent şi necontradictoriu după ce le-am sortat pe cele corecte şi esenţiale, înţelegerea ne va scăpa printre degete.
15. Vorbim deci şi de trei stadii ale procesului de Dapcognare:
15.1- copilăria cognitivă, în care indiferent de cantitatea de informaţii pe care o deţinem, nu le sistematizăm, nu le verificăm, nu le triem după criterii de eficienţă, nu facem o analiză amănunţită a lor pentru a elimina contradicţiile ce le caracterizează şi astfel a le aşeza într-o structură informaţională coerentă.
15.1.1 În acest stadiu, de obicei aşteptăm ca alţii să facă pentru noi aceste procese de analiză, verificare, sinteză, sistematizare, organizare etc. – suntem dependenţi de soluţiile pe care ni le propun alţii.
15.2- adolescenţa cognitivă, stadiu în care începem să sistematizăm şi să analizăm informaţiile pe care le deţinem cu sau fără ajutor extern.
15.2.1 În acest stadiu încă lucrăm pentru a înţelege informaţiile – ele încă nu sunt suficient de bine organizate pentru a putea fi folosite cu maximum de eficienţă.
15.3- maturitatea cognitivă (MC) – în acest stadiu informaţiile pe care le deţinem sunt analizate, verificate, organizate, sistematizate etc., astfel încât ajungem să înţelegem destul de bine aspectele cercetate şi astfel putem să ne armonizăm optim sistemul propriu, cu diferitele lui manifestări.
16. Atingerea maturităţii informaţionale şi cognitive în legătură cu diferitele aspecte ale realităţii (psihologice, filosofice, religioase, ştiinţifice, politice, economice, artistice etc.) nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru dobândirea unei capacităţi superioare de armonizare cât mai rapidă şi mai eficientă cu diferitele aspecte cu care intrăm în contact, pentru a ne putea astfel păstra existenţa şi a ne realiza apoi diferitele scopuri pe care ni le propunem spre a le atinge.
17. Maturitatea Psihică (MP – starea de MatPsi) în legătură cu aceste aspecte apare când se realizează simultan maturitatea informaţională şi cea cognitivă în legătură cu ele şi este caracterizată de:
17.1- dobândirea unei independenţe crescute în ce priveşte capacitatea de realizare a propriei armonizări (dependenţă redusă faţă de ajutorul celorlalte sisteme pentru realizarea acesteia);
17.2- întemeierea acţiunilor desfăşurate doar pe experienţa şi raţiunea proprie şi foarte puţin pe mărturiile altora;
17.3- dobândirea unei mari puteri de concentrare şi a unei mari încrederi în sine şi în forţele proprii;
17.4- dobândirea unui sentiment de stăpânire a situaţiei care îndeamnă la luarea iniţiativei, la a acţiona cu precizie şi fără şovăială, la a prelua controlul asupra desfăşurării evenimentelor spre a le îndrepta în direcţia dorită;
17.5- dobândirea unei uşurinţe de a impune un punct de vedere şi de a controla desfăşurarea unei discuţii, a unui discurs, a unei acţiuni de grup etc.;
17.6- dobândirea unei viziuni de ansamblu a diferitelor aspecte ale fenomenului cercetat (în legătură cu care deţinem maturitatea psihică), în care fiecare detaliu important este cunoscut, fiind anterior în mod amănunţit studiat –
17.6.1 lucru care face ca cineva care a dobândit maturitatea psihică în legătură cu un anumit aspect al realităţii să dea impresia că „are răspuns la toate întrebările”;
17.7- obţinerea unei capacităţi de adaptare spontană şi relaxată la manifestarea unor aspecte particulare a fenomenelor în legătură cu care a dobândit maturitatea psihică;
17.8- realizarea unei viziuni de ansamblu, care uneşte aspecte aparent disparate sau contradictorii şi desparte lucruri aparent legate între ele sau aparent necontradictorii, fapt făcut posibil de analiza şi identificarea legăturilor mai subtile dintre informaţiile deţinute etc.
***
18. Putem vorbi deci de exemplu de o maturitate psihică:
18.1- psihologică (MPPsi/ starea de MaPPs-ara)-
18.1.1 caracterizată de o maturitate informaţională psihologică (deţinem informaţii extinse, multiple, din diferite surse în legătură cu modul de funcţionare şi construcţie a sistemului psihic)
18.1.2- şi de o maturitate cognitivă psihologică (informaţiile deţinute sunt analizate, verificate, sistematizate, organizate etc. – de asemenea sunt realizate şi conştientizate legăturile dintre ele cu implicaţiile lor şi sunt identificate acele informaţii utile (necesare şi suficiente) pentru armonizarea optimă a sistemului psihic, fiind folosite în mod curent şi conştient în acest scop.
18.2- religioasă (MPR/ starea MaPRe-na) -
18.2.1- caracterizată de o maturitate informaţională religioasă (sunt deţinute informaţii extinse despre diferite religii ale lumii în legătură cu diferite aspecte ce le caracterizează: ritualuri, organizare ierarhică, construcţia locaşurilor de cult etc. şi în legătură cu viziunea lor specifică pe care o au în legătură cu diferite aspecte ale realităţii: viaţa, moartea, schimbarea, „mântuirea”, scopul, virtutea, viciul etc.)
18.2.2- şi de o maturitate cognitivă religioasă (informaţiile deţinute sunt organizate şi sistematizate, este verificată veridicitatea lor, sunt identificate şi conştientizate contradicţiile dintre ele, sunt identificate aspectele comune ale acestor informaţii, sunt identificate informaţiile necesare şi suficiente pentru a putea realiza o armonizare optimă cu aspectele religioase cu care intrăm în contact etc.).
18.2.3 Maturitatea psihică religioasă ne permite să înţelegem în profunzime fenomenul religios şi să-i stăpânim manifestările, să înţelegem legăturile profunde şi deosebirile dintre diferite religii, rolul acestora în societate, în istorie, în armonizarea psihică, filosofică, economică, artistică etc. a individului care le practică.
18.2.4 Observaţie: bineînţeles că aşa cum putem vorbi de o maturitate psihică psihologică, religioasă, filosofică etc., la fel putem vorbii şi de o copilărie sau de o adolescenţă psihică psihologică sau religioasă etc., având caracteristicile menţionate atunci când am vorbit de copilăria şi adolescenţa informaţională şi cognitivă, adaptate însă aspectului considerat (psihicului, religiei, filosofiei etc.).
18.3- filosofică (MPF/ starea MaPFi-nara) -
18.3.1- caracterizată de o maturitate informaţională filosofică (cunoaştem mai multe păreri distincte şi întemeiate în legătură cu diferite subiecte specifice filosofiei: unitatea, pluralitatea, substanţa, divinitatea, procesul creaţiei, adevărul, omul, scopul, sensul, virtutea, viciul, cunoaşterea, comunicarea etc.)
18.3.2- şi de o maturitate cognitivă filosofică (informaţiile deţinute sunt organizate, sistematizate, verificate prin noi înşine – prin experienţă şi raţiune proprie – sunt identificate legăturile şi contradicţiile dintre ele, sunt identificate acele informaţii (raţionamente, judecăţi) cu conţinut filosofic necesare şi suficiente pentru a ne armoniza diferitele nivele ale fiinţei (de exemplu pentru armonizarea sistemului intuitiv, sau volitiv, sau emoţional – perceptiv, sau existenţial – filosofic etc.).
18.4- ştiinţifico-tehnică (MPST/ starea MaPST-a) -
18.4.1- caracterizată de o maturitate informaţională ştiinţifico – tehnică (avem informaţii consistente, din diferite surse, în legătură cu mecanismele de funcţionare a diferite fenomene ce caracterizează realitatea)
18.4.2- şi de o maturitate cognitivă tehnico – ştiinţifică (informaţiile deţinute sunt sistematizate, verificate etc., sunt selectate acele informaţii necesare şi suficiente pentru a ne putea armoniza în legătură cu diferite manifestări ale ştiinţei şi tehnicii etc.).
18.5- economică (MPE/ starea de MaPEcon)-
18.5.1- caracterizată de o maturitate informaţională economică (deţinem informaţii multiple şi consistente în legătură cu mecanismele de funcţionare (reale sau posibile) în general şi în particular, a diferitelor fenomene economice: piaţa, cererea, oferta, banii, băncile, sistemul fiscal, costurile, veniturile, profitul, salariile, etc.)
18.5.2- şi de o maturitate cognitivă economică (informaţiile deţinute sunt sistematizate, verificate, analizate în amănunţime şi astfel sunt identificate şi folosite acele informaţii necesare şi suficiente pentru a ne putea armoniza rapid şi eficient la nivel economic – de satisfacere a nevoilor fiziologice şi de dobândire a suportului material necesar pentru satisfacerea celorlalte nevoi).
18.6- politică (MPPo / starea de MaPPo) –
18.6.1- caracterizată de maturitate informaţională politică (deţinem informaţii consistente despre diferitele feluri de organizare politică şi administrativă reale (experimentate de diferite societăţi) sau posibile - propuse de diferiţi gânditori politici)
18.6.2- şi de o maturitate cognitivă politică (informaţiile pe care le avem sunt organizate, sistematizate, analizate, e verificată veridicitatea lor prin experienţă şi gândire proprie şi astfel sunt identificate şi folosite acele informaţii, de natură politică, necesare şi suficiente pentru a putea realiza armonizarea politică şi administrativă a societăţilor din care facem parte sau cu care intrăm în contact etc.).
18.7- artistică (MPA / starea de MaPA)-
18.7.1- caracterizată de maturitate informaţională artistică (suntem la curent cu diferitele manifestări artistice – muzicale, ale artelor plastice, ale artelor verbului scris şi vorbit etc.)
18.7.2- şi de o maturitate cognitivă artistică (sistematizăm, analizăm, medităm asupra acestor manifestări şi a altor manifestări ale existenţei şi creăm astfel noi înşine noi valori artistice).
18.8- etc.
***
19. Pentru realizarea unei armonizări superioare a sistemului fiinţei proprii e necesară dobândirea pe cât posibil a tuturor acestor maturităţi psihice precizate mai sus (a tuturor stărilor enumerate).
20. Aceasta este ţinta spre care ne e util să tindem de căutăm armonia proprie şi implicit armonia socială.
21. E important să conştientizăm - în legătură cu aspectele realităţii mai sus menţionate - în ce stadiu al procesului de Adeizare Psihică ne aflăm în acest moment şi dacă constatăm că încă nu am dobândit maturitatea psihică în legătură cu unul sau mai multe din aceste aspecte să purcedem cu hotărâre în această direcţie – acest demers este evident în interesul nostru imediat.
22. Este de asemenea evident că odată dobândită maturitatea psihică în legătură cu un aspect sau altul al realităţii, este necesară apoi realizarea unui proces continuu de susţinere a acestei maturităţi prin actualizarea şi adaptarea continuă a informaţiilor şi cogniţiilor pe care le deţinem în funcţie de schimbările care se realizează necontenit în structura Sistemului Sistemelor şi a Sistemului propriu.
23. Dacă nu facem acest lucru se derulează de la sine un proces de regres psihic care duce la pierderea maturităţii psihice şi instalarea stării de „bătrâneţe” psihică (de BaPsi), caracterizată de adaptarea greoaie sau de neadaptarea la schimbare, de blocarea pe anumite viziuni învechite ale realităţii, de lipsă de flexibilitate şi toleranţă etc.
24. Bătrâneţea psihică e pericolul ce pândeşte mereu procesul de armonizare/ dezvoltare psihică odată ce acesta îşi atinge obiectivul – dobândirea maturităţii psihice ca mijloc care face posibilă realizarea unei mai eficiente armonizări a fiinţei proprii.
25. Maturitatea psihică în legătură cu un anumit aspect specific al realităţii o recunoaştem după semnele ei: independenţă crescută în deciziile şi acţiunile legate de acel aspect, încredere maximă în capacitatea discriminatorie proprie, cunoştinţe corecte, extinse şi consistente în legătură cu acel aspect al existenţei, stăpânirea şi controlul desfăşurării unor situaţii specifice, impunere spontană în rolul de conducător prin preluarea iniţiativei în acţiunile specifice, refacerea rapidă şi eficientă a armoniei distruse temporar pe acel nivel datorită schimbării etc.
26. Vedem deci că aşa cum putem vorbi de o dezvoltare/ armonizare fizică şi energetică a fiinţei umane (cu cele trei stadii clasice ale ei: copilărie, adolescenţă, maturitate – fiecare cu caracteristici proprii evidente), la fel putem vorbi şi de o dezvoltare/ armonizare psihică cu cele două mari componente ale ei: dezvoltarea/ armonizarea informaţională şi dezvoltarea/ armonizarea cognitivă – aplicate fiecăreia din cele cinci subsisteme psihice, al cărei rezultat este dobândirea maturităţii fiecăreia din aceste sisteme."
- Extras din cartea "Etica Armoniei" - autor Radu Lucian Alexandru
