Calmul şi mânia
by Radu Lucian Alexandru
"1. Pentru nivelul mentalului concret sunt cel puţin şapte moduri fundamental greşite de gândire şi anume cele specifice mâniei, orgoliului, tristeţii, fricii, lenii, lăcomiei şi desfrâului.
2. În continuare le vom trata pe fiecare dintre acestea, dând şi exemple concrete în ceea ce priveşte modul cum Armonizarea Psihică se poate aplica pentru corectarea deformărilor de raţionament ce le caracterizează.
3. Exemplele sunt inspirate din cazuri reale întâlnite de autor în cadrul seminariilor de Armonizare Psihică pe care le-a organizat.
***
4. Când Supraconştientul transmite conştientului semnale de suferinţă psihică specifice mâniei (cum sunt cele specifice iritării, enervării, supărării, mâniei, furiei, revoltei, urii, ranchiunei, etc.), putem fi siguri că exact în acel moment în psihicul nostru se manifestă un raţionament greşit.
5. Ştiind aceasta putem începe imediat să identificăm greşeala de raţionament, caracterizată de obicei printr-o aşteptare falsă care-i corespunde şi astfel să o corectăm.
***
6. Cu toţii am experimentat starea de mînie (la un moment sau altul, într-o formă sau alta) şi ştim că atunci, când aceasta apare în psihicul nostru, avem o atitudine distructivă, necontrolată faţă de ceea ce ne înconjoară sau faţă de noi înşine.
7. Această atitudine deranjează armonia sistemului psihic şi fizic şi suntem atenţionaţi să remediem situaţia prin suferinţa care apare: stres, nelinişte, angoasă, mânie.
8. Ea merge de la o simplă nelinişte până la furie şi ură şi chiar violenţă scăpată de sub control.
9. Cauza apariţiei acestor raţioanamente greşite specifice mâniei, este evident o aşteptare falsă - care poate fi după caz specifică orgoliului (ne aşteptăm ca ceilalţi să ne facă întotdeauna pe plac) sau lenii (nu învăţăm şi apoi ne mâniem că de ce am luat note mici...) sau lăcomiei etc.
10. În funcţie de fiecare caz de manifestare a mâniei putem identifica o aşteptare falsă specifică care a generat mânia.
11. Prin conştientizarea ei (a inutilităţii şi absurdităţii ei) această stare dispare.
12. De exemplu, să presupunem că la un anumit moment din timpul zilei apare în noi semnalul (starea emoţională) specific (ă) mâniei.
13. Fiind în auto-observare o conştientizăm şi încercăm să aflăm din ce cauză a apărut, care este aşteptarea falsă care a generat-o.
14. Astfel, să zicem că vedem că ea a apărut în împrejurarea în care cineva ne-a înjurat mai devreme.
15. Aşteptarea falsă e că ne aşteptam ca acea persoană să nu ne înjure niciodată şi să ne facă întotdeauna pe plac.
16. Acum ne întrebăm de ce a făcut-o sau ne gândim ce o să-i facem noi…, în loc să conştientizăm pur şi simplu că acea persoană poate să facă ce vrea (cu consecinţele de rigoare);
16.1- că nu o controlăm şi nici nu vom putea să o facem vreodată cu adevărat;
16.2- şi astfel să luăm cu o atitudine de iubire (bunăvoinţă, dorinţă de a ajuta, calm…) măsurile corespunzătore (în măsura în care le putem lua), menite a reface armonia interioară şi exterioară distrusă în urma interacţiunii cu evenimentul disturbator (în acest caz înjurătura):
16.3- să constatăm şi să ne adaptăm optim situaţiei, cu linişte şi calm, prin înţelegerea senină a circumstanţei ivite.
***
17. Raţionamentele corecte (virtuţile) opuse mâniei sunt cele specifice (generatoare ale) liniştii interioare, calmului, seninătăţii, detaşării.
18. Aceste stări apar negreşit în noi dacă reuşim să păstrăm armonia interioară şi exterioară prin acţiuni constructive pornite din iubire şi înţelegere profundă a realităţii, dacă renunţăm să mai susţinem în noi revolte inutile, speranţe deşarte şi ataşamente absurde (şi/sau diferite alte forme specifice ale aşteptărilor false).
19. Raţionamentele corecte specifice calmului şi detaşarii sunt cele prin care constatăm realitatea în mod cît mai corect şi mai obiectiv cu putinţă şi ne adaptăm optim şi rapid manifestărilor ei (mai ales acelor manifestări care încearcă să distrugă armonia şi existenţa proprie) prin luarea deciziilor şi efectuarea acţiunilor care se impun pentru acesata."
