Legătura conştient – subconştient
by Radu Lucian Alexandru
"1. Cum se formează raţionamentele ?
2. Prima etapă în dezvoltarea raţionamentelor este aceea în care învăţăm să vorbim.
3. Atunci se derulează un proces psihic prin care asociem diferite obiecte percepute cu anumite sunete şi (sau) imagini (pentru surdo-muţi) şi invers: asociem anumite sunete (cuvinte, nume) cu anumite procese şi stări pe care le percepem (legate de mişcare, de obiecte, de spaţiu, de timp, de cauzalitate, etc.).
4. Datorită acestui proces de asociere, putem spune că raţiunea de fapt este doar o altă formă de percepţie: o percepţie a numelor!
5. Un raţionament apare astfel în primul rând ca o înşiruire de nume cu sens (care trimit fiecare la un anumit fenomen/ obiect/ stare a realităţii).
6. La fel ca şi cuvintele (numele) şi raţionamentele sunt învăţate de către copii, într-o primă fază, prin simpla imitare (copiere) a cuvintelor şi raţionamentelor pronunţate de cei din jurul lor (părinţi, familie, societate).
7. Învăţarea vorbirii şi a raţionamentelor se face prin repetare: cu cât sunt repetate de mai multe ori, cu atât se fixează mai bine în memorie (subconştient)!
***
8. Vom împărţii acum convenţional sistemul psihic în trei părţi mai importante: supraconştient (vocea conştiinţei), conştient şi subconştient (memorie), pentru a putea prezenta mai bine anumite procese psihice necesare a fi înţelese pentru a purcede mai departe cu expunerea noastră.
9. Conştientul este cel care face legătura dintre celelalte două părţi.
10. El are legătură cu percepţia prezentului (cu ceea ce se manifestă în momentul prezent în psihic).
11. Această manifestare este stimulată de subconştient şi supraconştient şi la rândul său le influenţează pe acestea.
12. Să luăm mai întâi legătura conştient – subconştient: o realitate percepută în mod repetat, în mod conştient (la timpul prezent) se transformă într-o amintire care este cu atât mai puternică cu cât este mai deasă repetarea acelei percepţii.
13. La fel se întâmplă şi cu raţionamentele (doar am constatat că acestea nu sunt decât forme ale percepţiei) anume cu cât un raţionament este repetat mai des, cu atât el este mai bine reţinut, adică cu alte cuvinte se stabileşte mai ferm în subconştient (memorie).
14. Cum am mai precizat, raţionamentele sunt asociate cu anumite fenomene, obiecte, stări şi împrejurări: această asociere este şi cheia reactivării lor, adică a ieşirii lor din subconştient pe scena conştientului.
15. Cu alte cuvinte, atunci când vor fi percepute din nou fenomene şi împrejurări (identice sau similare/ asemănătoare cu cele percepute anterior în mod repetat) care au fost asociate cu anumite raţionamente, acele raţionamente se vor reactiva şi ele, ieşind din subconştient.
16. Repetarea lor pe scena conştientului le va întări mai mult apoi în subconştient până când la un moment dat (atunci când apar circumstanţele care le declanşează de obicei) se pot manifesta în mod automat, fără să mai fie necesară intervenţia conştientului.
17. Astfel, ele se transformă în nişte automatisme psihice!"
