Regretul
by Radu Lucian Alexandru
"1. Două forme de manifestare specifice ataşamentului permanent sunt regretul şi speranţa neîntemeiată.
2. În cazul regretului ne ataşăm de trecut, ne ataşăm de o himeră, de o legătură cu un obiect, fiinţă sau stare care nu mai există, dorindu-ne ca acea legătură să se refacă aşa cum a fost.
3. Aşteptarea falsă în acest caz este evidentă: orice moment este unic şi irepetabil datorită infinităţii de factori ce interacţionează pentru a-l produce, infinitate care datorită schimbării perpetue ce caracterizează creaţia nu se va mai putea reproduce niciodată exact la fel.
4. De aceea este o absurditate (evidentă pentru orice conştiinţă la o analiză mai atentă) de a te aştepta ca o legătură ruptă să se refacă exact la fel ca înainte.
5. Altă formă a regretului e a considera că într-o circumstanţă dată am fi putut acţiona altfel decât am făcut-o.
6. Şi aceasta este o aşteptare falsă evidentă.
7. Pentru ca noi să facem o acţiune la un moment dat concură o infinitate de cauze specifice acelui moment dat, care produc efectele specifice acelor cauze şi nu pot produce altele: cu alte cuvinte, cineva la un moment dat, în funcţie de condiţionările psihice şi fizice (respectiv de ierarhia/legătura dintre ele) pe care el le are în acel moment nu poate face decât o anumită acţiune şi nu o alta.
8. Se poate vorbi aici de ceea ce am putea numi predestinarea momentului – într-un moment dat poţi face doar o anumită acţiune (creată de infinitatea de cauze specifice acelui moment) şi nu o alta.
9. În momentul următor bineînţeles că poţi face o altă acţiune, dar poţi face acest lucru deoarece infinitatea de cauze care a concurat la producerea ei s-a schimbat faţă de momentul anterior.
10. Orice hotărâri şi acţiuni pe care le facem la un moment dat, nu le facem independent de restul circumstanţelor prezente în acel moment în Sistemul Sistemelor, ci dependent (şi strict dependent) de ele.
11. De aceea, a regreta că la un moment dat nu am acţionat altfel de cum am făcut-o e o aşteptare falsă: la un moment dat nu putem acţiona altfel decât aşa cum o facem în acel moment, datorită infinităţii de cauze care acţionează atunci.
12. De exemplu, să zicem că facem un rău pentru care apoi suferim - de exemplu ne batem cu cineva din orgoliu şi în urma luptei ne alegem cu câteva coaste rupte.
13. A regreta că ne-am bătut e o aşteptare falsă - în acel moment (datorită circumstanţelor, datorită prezenţei în noi a orgoliului şi mâniei, datorită lipsei prezenţei conştiinţei etc.) nu puteam decât să ne batem.
14. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să tragem învăţături din greşelile pe care le facem (chiar dacă nu le regretăm – pentru că în acele circumstanţe nu puteam proceda altfel) şi pe viitor să nu le mai repetăm sau că oamenii nu trebuie pedepsiţi pentru faptele lor antisoaciale (nicidecum! - pedepsirea lor va fi un stimulent forte puternic pentru a se schimba pe viitor şi astfel a nu mai repeta greşelile trecute).
15. Astfel de exemplu în cazul de mai sus e cazul să fim pedepsiţi pentru atacul nostru şi astfel să fim stimulaţi ca să fim mai conştienţi pe viitor, să nu ne mai lăsăm conduşi de orgoliu şi mânie şi să conştientizăm că unde este o luptă sunt şi urmări (durere).
16. Noi facem alegerile într-un moment dat în funcţie de informaţiile şi circumstanţele specifice acelui moment dat: cu aceleaşi informaţii şi circumstanţe vom lua în viitor aceeaşi decizie pe care am luat-o şi în trecut.
17. Condiţia pentru a lua o altă decizie decât am făcut-o la un moment dat este să dispunem de alte informaţii şi/sau circumstanţe decât cele specifice momentului trecut.
18. Toate circumstanţele dintr-un anumit moment, în acel moment conduc spre un anumit efect şi nu înspre altul (acest efect este unic şi nu poate fi schimbat nicicum în acel moment).
19. Cu alte cuvinte, la un moment dat, nu am fi putut face alte acţiuni decât cele pe care le-am făcut (specifice infinităţii de cauze din acel moment), dar acum, în circumstanţe similare, putem face alte acţiuni decât am făcut atunci, deoarece circumstanţele sunt doar similare, nu identice şi astfel anumite circumstanţe (psihice şi fizice) s-au schimbat permiţând o altă acţiune.
20. A regreta trecutul înseamnă deci a purta în psihic un raţionament greşit (de aceea regretul e însoţit de o suferinţă psihică specifică), a învăţa din greşelile trecutului şi a nu le mai repeta în prezent este însă în mod evident un raţionament corect!
21. Trecutul nu se poate şi nici nu va putea fi vreodată schimbat (aceleaşi circumstanţe generează aceleaşi efecte şi nu altele), dar putem învăţa din greşelile lui pentru a ne adapta mai bine prezentului şi viitorului."
